Nici nu mai stiu ce si cum, stiu insa ca asa trebuie... sa fie si sa fi fost. Aproape ca nici nu mai stiu ce inseamna o zi buna, o zi linistita sau 2-4 ore de somn odihnitor... dar cand evenimentele trebuie sa-si faca aparitia, sunt aici sa le intampin. Si ce multe is... nu puteam sa fiu eu - doi? Si ziua sa aiba 48 de ore? Este singurul meu vis...
Scriu si parca nu sunt eu... Nici computerul asta nu-l mai recunosc. Sa fie al meu oare? Si lumea asta, care sigur m-a dat disparuta, sa aiba vreun gand bun pentru mine? Atat de mult ma intereseaza ca ma gandeam sa dau shut down. Preventiv...
Hehe... "Super fata, ciudata!"
Despre mine
marți, 29 septembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu