Despre mine

Fotografia mea
Bucuresti, Romania
Care eu? Care tu? ...

marți, 29 septembrie 2009

Concluzie

Cuvintele distrug si tacerea doare. Care-i calea de mijloc? ...
"Nu te stresa."
Dar...
Will u be there?
...
Decat iubita fals, mai bine urata pe merit :)

Too much

Nici nu mai stiu ce si cum, stiu insa ca asa trebuie... sa fie si sa fi fost. Aproape ca nici nu mai stiu ce inseamna o zi buna, o zi linistita sau 2-4 ore de somn odihnitor... dar cand evenimentele trebuie sa-si faca aparitia, sunt aici sa le intampin. Si ce multe is... nu puteam sa fiu eu - doi? Si ziua sa aiba 48 de ore? Este singurul meu vis...
Scriu si parca nu sunt eu... Nici computerul asta nu-l mai recunosc. Sa fie al meu oare? Si lumea asta, care sigur m-a dat disparuta, sa aiba vreun gand bun pentru mine? Atat de mult ma intereseaza ca ma gandeam sa dau shut down. Preventiv...
Hehe... "Super fata, ciudata!"

A fi sau a nu fi

A fi sau a nu fi
Nu e decizie intr-o zi...
Cuvinte, gesturi si taceri
Constituie o zi de ieri...
Si daca asta va sa fie,
Sa fie...
Simplu, motiv de bucurie!
:(

joi, 24 septembrie 2009

Momente


Sunt momente cand as vrea sa iau o pauza de viata... Dar este cineva acolo, mereu, parca pentru a te face sa revii la realitate. Si ce realitate...
Nu stiu de unde atata putere detin ei in a-ti aduce un zambet cand crezi nu mai ai nimic... Ori o lacrima cand lucrurile par ca merg bine...
Persoane simple sau oameni de valoare, prieteni vechi sau noi, cunoscuti sau nu, ei sunt persoana potrivita la locul potrivit.
Cineva este mai presus decat persoana care, poate, trebuia sa iti fie alaturi.
Undeva sunt stabilite aceste ''intamplari'' si ''binefacatorii'' chiar insista in a nu te lasa singur. Si nu e drept a fugi de ei!
Adeseori insa, nu putem decat sa luam totul ca atare si sa mergem inainte, ca si cand nu ne-ar pasa... Ei vin si pleaca, dar cat le datoram... Datorita lor suntem aici astazi si nici nu stiu masura in care le putem multumi. Realizam importanta cand sunt departe, prea departe...
Orice schimbare atrage dupa sine alta schimbare. Motiv de bucurie sau tristete, dar evoluam.
Incontro mergem? Si insotiti de catre cine?

duminică, 13 septembrie 2009

Amintiri

Iubirea de internet...
Am spus atatora sa se fereasca de ea.. dar o simteam si eu :)))
Cum e posibil sa accepti un lucru de care deja fugi?
Nu stia nimeni.. nici chiar eu.. dar e frumos sa existe cineva numai pentru tine.
Sa ajungi o persoana importanta dintr-un simplu utilizator.. Si ce emotii..
PC il asociam cu el.. si nu stiam! As fi vrut sa nu aflu si sa ramana langa mine! si ieri.. si azi...
Sa nu plece departe, acolo unde ploua si eu nu sunt.. Sa imi spuna macar buna. II..
Cat de frumos sa iti zambeasca... si zambetul este numai pentru tine.. Cand insa trece vremea.. lucrurile ajung intr-un punct cand se cer decizii..
Eu plec... nu imi asum riscuri pentru o iubire, oricat de frumoasa ar putea sa fie. Nici nu cred in iubire.
Neincrederea este in cea mai mare parte motivul.
Mi-e dor si mie...

''Iubire dulce ca o primavara,
Te provoc sa-mi dai a ta comoara,
S-o legi cu panglic’ de matase,
Pe mine-n veci sa nu ma lase…''

Daca pleci...

Si a plecat...
Aceasta va sa fie... tristetea gandului ce reinvie...
Si-adorm plangand...
Cum alfel? Ar trebui sa merg in pat. Acolo gandurile si simtirile sunt pentru el...
Dar abia m-am ridicat sa scriu ca il iubesc. Eu... si atat!
Trebuie sa ajungi la sufletul unei persoane, sa ii simti cuvintele, sa traiesti atingerile si sa vezi ce nu toti au ocazia.
Cum sa faci rau unui inger? Cum sa nu iubesti pe cineva, barbat fiind, ce are calitati pe care nu le-ai mai gasit la nimeni? Si numai calitati.
Incerc adesea sa ii gasesc un defect si atunci plang. Nu avea nimic sa iti displaca. Nu mai vreau sa cred ca a fost perfect pentru ca stiu ca trebuie sa traiesc. Trebuie sa fac ce mi-a cerut. Trebuie sa cred ca putem face ceva bun pentru asta lume...
Meritam eu astfel de iubire? Merita sa cunosc acum tot felul de iubiri ce nu ofera, nici pe departe, o raza de speranta? Scriam acum ani buni ceva de genul "am nevoie de un mic impuls, sa trec de locul unde-am ajuns".
Numai ca nu am ajuns nicaieri.. sunt aici si nici macar nu-l mai astept. :(